Desi titlul coincide cu ultima mea zi plina petrecut in Germania, nu are legatura cu asta. Ci cu altceva.
Toata ziua am fost trist. Dar in modul urat. Era un sentiment de tristete combinat cu nervi si cu dezamagire. Cu sentimentul de lipsa de putere, de deznadejde si de scarba. Un ghiveci intreg ce sa mai vorbim.
Totul s-a declansat de la o singura idee. De fapt intrebare. De fapt raspunsul de la intrebare :
Ea fumeaza. Da, ea. Acea fata.
(usor sa nu credeti ca sunt nebun, ca).
Dar acest lucru inseamna ca acel mail care l-am trimis, scris la nervi, in care i-am spus cat de mult s-a schimbat in rau si ca ii zic toate alea pt binele ei nu al meu e adevarat. Inseamna ca acel mail e adevarat. Preferam sa stric orice sansa cu ea, sa ma urasca pana la moarte, sa angajeze oameni sa ma snopeasca in bataie decat sa fie adevarat acel mail.
In conditiile astea, insa, nu mai are rost. Nu mai merita!
Cu toate astea, as vrea sa inteleaga ca sunt aici pentru ea, si daca are vreodata nevoie de ajutor sa nu ezita sa mi-l ceara. Din pacate nici macar atat nu vrea sa inteleaga.
Si ma mai enervez din cauza prietenelor ei. Sau mai bine zis, 'prietenelor'. Nu doresc nimanui oameni care se dau drept prieteni doar pentru ca se inteleg bine la o petrecere sau au aceleasi gusturi la genti sau mai stiu eu ce. Sa ai prieteni care sa te lase sa te strici asa...e un blestem.
Gravitatea acestui lucru e foarte greu de inteles pentru cineva. Multa lume o sa zica, si ce domne, las-o in pace e viata ei etc etc. Poate lucrurile vor fi mai clare dintr-un post care va fi scris mai tarziu. Nu stiu exact cand, nu asta e important.
S-a terminat. Si s-a terminat prost.
Viata merge mai departe.
V
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu